Cultură şi învăţământ
Multe sunt faptele de cultură în care s-au evidenÅ£iat cei din comuna Ion Creangă ÅŸi dintre toate cu rezonanÅ£a cea mai mare. până la nivel naÅ£ional este Festivalul folcloric „Costică Matei - Creanga care în 2007 se află la ee-a de-a IlI-a ediÅ£ie. Iată cum ne precizează cel care poartă acest nume, cunoscutul folclorist Costică Matei căruia i s-a adăugat ÅŸi particula „Creangă" satul său natal: „Total a pornit de la o apreciere pe care Stelian Ciocoiu redactor la Radio IaÅŸi mi-a făeut~o când am fost Ia post să predau un material pentru verificare spre a fi difuzat. Domnul mi-a zis „Cred că eÅŸti printre ultimii interpreÅ£i care sunt credincioÅŸi folclorului muzical autentic pentru că la tot pasul întâlneÅŸti „făcături" care sunt ma.scate prin aÅŸa zis muzică populară (gen căruia ii sunt trecute cu vederea toate vulgarităţile ce nu caracterizează spiritualitatea românească) greÅŸeli de exprimare, teme lipsite de sevă, mesaje ambigue, etc), toate într-o discuÅ£ie cu oriee personalitate.
Am tăcut o incursiune în folclorul muzical împreună cu Eugenia Florea de la Radio BucureÅŸti ÅŸi cu domnul Gruia Storia redactor ÅŸefia aceeaÅŸi instituÅ£ie fără să amintesc de remarca domnului Stelian Ciocoiu ÅŸi am ajuns la concluzia că folclorul autentic (nu numai cel muzical intră vertiginos într-un proces de declin).
Având în vedere că în Zona satelor Ion Creangă, AvcreÅŸti, Stejaru. Muncel, Recea. Băl;iÅŸe^n. feuÅŸeÅŸti, Horia. Cotii VameÅŸ există in valori etn«folclorice nevalorificate iar pe de altă parte existând această agonie în aceste manifestări am constituit o fundale care să aibă în vedere ÅŸi promovare^ datinilor tradiÅ£iilor, obiceiurilor, a tuturor creaÅ£iilor populare din zona mai sus amintită. Acest lucru se poate face numai prin manifestări ample din care una ar fi fost un Festival anual.
Ca titulatură a acestui festival, iniÅ£ial hotărâsem cu celălalt membru fondator al fundaÅ£iei (Codai Alecsc) căruia îi datorez foarte mult în faptul că am ajuns artist popular, dar asta o altă poveste, să-i dăm denumirea Angela Moldovan, prietenă dealtfel cu mine .
într-o discuÅ£ie cu Vasile Pohoaţă ÅŸi Gelu Severin din T.V.R. IaÅŸi ÅŸi Radio IaÅŸi (redactori), mi S-a pus întrebarea ce legături există între repertoriul Angelei Moldovan ÅŸi comuna Ion Creangă Ia care eu n-am avut un răspuns. După mai multe discuÅ£ii. Vasile Pohaţă. mi-a sugerat să-i dau numele meu artiÅŸti, „Costică Matei -Creangă", oficial numindu-mă Matei Gh. Constantin.
în discuÅ£iile avute eu doamna Tănasc de la Notariat la stabilirea statutului FundaÅ£iei eu domnul Gruia Slona (Radio BucureÅŸti) Å£i domnul profesor universitar I. Miron (soÅ£ia lui fiind din Roman) am găsii că este potrivit numele de Festivalul „Costică Matei - Creangă". Au urmat demersuri la acelaÅŸi Minister a] Culturii ÅŸi Cultelor care ne-a botezat în „Costică Matei - Creangă" aprobându-ne această titulatura, cât ÅŸi la Ministerul JustiÅ£iei. Am venit cu următoarea argumentaÅ£ie:
- permanent satul Ion Creangă era confundat cu satul HumuleÅŸti (de lângă Tg. NeamÅ£)
- tradiţiile folclorice de pe meleagurile noastre nu erau promovate eram singurul reprezentant mai avizai al acestor manifestări spirituale
- respectăm autenticitatea folclorului muzical
- am adunat de-a lungul anilor tot ce mi-au oferit oamenii ÅŸi în special rapsozii din zonă: Gheorghfi Neagu - din Stejaru, Aurica Nicuţă, Toma Aguria - din Ion Creangă: maeÅŸtri populari: MiÅŸoc Zamfira, CaÅŸter Aglaia, Constantin Priseoaru, Toma Jeuică - Ion Creangă ÅŸa.
- am evidenÅ£iat faptul că acest festival nu va fi direcÅ£ionat pentru o anumită vârstă ci la manifestare pol participa tară limită de vârstă toÅ£i doritorii, deoarece cei mai „bătrâni" aduc valori emofolclorice, înaintea mea n-au mai fost alÅ£ii care să popularizeze tradiÅ£iile din zona, în urma mea nu am văzut pe cineva potenÅ£ial să promoveze spiritualitatea locurilor... de aici ÅŸi colecÅ£ia mea de obiecte de artă ÅŸi nu numai,
lipsa unor manifestări culturale artistice care să aducă o picătură de bucurie în inima ÅŸi sufletul locuitorilor
- Continuarea unor vechi manifesiari care au avui loc în perioade anterioare
- Promovarea tinerilor talente ÅŸi menÅ£inerea celor vârstnici în activitate DorinÅ£a mea de a lăsa ceva în urmă
IniÅ£ial, n-am ÅŸtiut că toate acestea se vor face în comuna Ion Creanga. Ulierior am luat legătura cu domnul primar Petrică Prichici ÅŸi am văzut că amândoi avem aceeaÅŸi dorinţă.
Din păcate, n-am avut o altă „personalitate" (sîc) cultural - artistică pentru folclor pe care s-o putem sponsoriza prin fundaÅ£ie legal (fără probleme în domeniul financiar contabil).
MulÅ£umesc Divinităţii că m-a hărăzit tară patimi: invidie, egoism, zgârcenie, hoÅ£ie, gânduri urâte. M-a hărăzit să ou-mi părăsesc locul natal ÅŸi oamenii în mijlocul cărora mi-am petrecut copilăria ÅŸi primii ani ai tinereÅ£ii. Mă socot un om modest ÅŸi împiiitit sufleteÅŸte. Am fost un norocos din multe puncte de vedere.
Pentru a întregi partitura biografică a acestui om mic la trup dar cu un suflet mare mai consemnez următoarele: Costică Matei s-a născut în 1946 din părinÅ£ii Elena ÅŸi Gbeorghe Gh-Matei, având fraii mai mari pe Mircea ÅŸi Ana . Tatăl său a fost oficiant sanitar: iar mama croitoreasă - meserie foarte apreciată pe acele vremuri. Locuitorii satului, în marea lor majoritate, erau oameni săraci, având ca ocupaÅ£ie principală agricultura, (munca la câmp ÅŸi creÅŸterea animalelor), la care se adăugau muncs in pădure ÅŸi pescuitul ÅŸi puÅ£ini erau cei care îÅŸi procurau arme de vânătoare, mai mult pentru delectare. De mic copil, Costică a avut parte, deopoirivă. de bucurii ÅŸi de necazuri. încă de când era la grădiniÅ£a fund dezgheÅ£ai la minte, a abandonat folosirea degetelor la numârai, înlocuindu-le cu niÅŸte bejiÅŸoare... apoi la lucru manual, a confecÅ£ionat o scară. S-o fi gândit oare ce trepte în ierarhia socială trebuia să urce9 Nn exclud o asemenea tentaÅ£ie, gândindu-mă că mi-a declarat într-un exces de sinceritate: Niciodată nu mi-a plăcut să fiu al doilea''. Sun convins că educatoarea Leontina Negură - fiica nivriţăîorului Vasile Negură i-a apreciat munca ÅŸi mai ales imaginaÅ£ia. In ÅŸcoala primară a avut ca dascăl pe Vasile Negură. Leontina Negură ÅŸi familia de învăţători Câîimachi, iar în ÅŸcoala generală pe profesorii Vasile Tofan, Simion lonescu, Virgil Åžtefan, Angustina Belei. Vasile PncopoaieL Niţă D;:ni;isv.'lun. Eugenia Niţă. Familia era mândră de odrasla sa, mai ales că in toÅ£i anii până la absolvirea ÅŸcolii generale la Ion Creangă, cu doar două excepÅ£ii a luat premiul 1 ÅŸi coroniţă.
Tatăl său prescris ÅŸi făcea tratamente, mici intervenÅ£ii chirurgicale, stomatologice ÅŸi de nenumărate ori a asistat femei la naÅŸtere, in acea vreme, uneori, Åžiretul venea mare provocând numeroase victime ÅŸi nu în puÅ£ine cazuri iama din cauza zăpezii ÅŸi a viscolelor nu mai aveai cum aiunge la spitalul Roman. Åži cum medicii, tentaÅ£i mai muli de viaÅ£a din oraÅŸul Roman, rar când se stabileau în comună erau mai mult preocupaÅ£i de navetă. Dintre medicii care au activat la Ion Creangă îi amintesc pe Epifanie Cozărescu, Drăghin. PăpuÅŸa Platon, Vâsochie Larisa. Alier Hain, Elena Dragotnir, Poplicher Alexandru ÅŸi soÅ£ia sa.
în anii copilăriei sale în sat erau doar 3 croitorese dintre care mama lui deservea tot satul „din deal". Costică, după plecare a din sat a urmat.Åžcoala profesională de pe lângă Eabrica de Zahăr Roman, fiind pe locul I atât la in&are cât ÅŸi la absolvirea cursurilor, angajându-se la această întreprindere unde a lucrai până in 1966, când a fost incorporai militar. După lăsarea Ia vatră s-a întors tot aici ca muncitor. armând concomitent ÅŸi liceul, pe care 1-a ÅŸi absolvit. Ca elev, atras de melosul popular încă de mic, păşe^le pe o scenă adevărată in sala teatrului ,.Vasile Alecsandri" Roman unde a prezentat cântece invăţale de la femeile din sat. Aceste femei se strângeau prin rotaÅ£ie, la casa uneia dintre ele, fa un fel de clacă, unde se torcea, cosea, împletea ÅŸi unde gazda le servea cu de toate: turte coapte pe plită sau în cuptor, crupe cu julfă, covaşă, borÅŸ cu fructe uscate, (mere, prune, corne), mălai (făcui din făină de porumb amestecat cu bostan turcesc) ÅŸi alte bunătăţi din care se înfruptau ÅŸi copiii.
Din informaÅ£iile furnizate de domnul Huci MinuÅ£â. pe baza unor documente vechi, schitul BrâteÅŸti din Å¢inutul Romanului cu Hramul „Tăierea Capului Si. loan Botezătorul" a fost „ctitoria căluÅŸarului Nestor BatiÅŸte-Veveli, fiul Manei, fata lui Nestor Ureche, care a fost căsătorită cu boierul Constantin BaiiÅŸie-Veveli. Acesta s-a călugărit cu numele de Nicodim la Mănăstirea Secu in anul 1654. când trăia Mitropolitul Varlaam ÅŸi a închinai acest Schit Mănăstirii Secu, în anul 1663, cu moÅŸia ÅŸi toate ale sale". Unul dintre egumenii acestui schit, ieromonahul Efrem, a fost zugrav de icoane ÅŸi a învăţat în ÅŸcoala lui Nifon Udrea TrotuÅŸami. El a donat acestui schit cu hramul .,Sf. loan Botezătorul". în anul 1959, icoana de aur. Pe când eram epitrop al Bisericii ÅŸi preot părintele Aanei Dumitru, pe umpul comuniÅŸtilor, a venit un călugăr ÅŸi a luat acea icoană. Schitul se va transforma în biserică de mir, în vremea lui Cuza, când va înceta să mai depindă de Mănăstirea Secu. Actualmente, pe locul unde a existat schitul, s-a construit o biserică mare de zid, iar localitatea ÅŸi-a schimbat numele din BrăteÅŸli in Brăteauu iar în vremea comunismului s-a făcui o altă schimbare. în Ion Creangă."
Despre situaÅ£ia acestui schit ÅŸi protosuigliclul Macune Ciolan. în lucrarea ..Mănăstirea Secu" publicată în Editura Mitropoliei! Moldovei ÅŸi Sucevei, la laÅŸi, în 1987 scrie: „Anul 1863 a fost bine venit pentru a se trece în folosul statului această agonisită avere a mănăstirilor. Domnitorul Alexandru loan Cuza, prin legea secularizării, va reduce puterea de stăpânire a mănăstirilor peste fostele domenii După acest eveniment. Mănăstirea Secu ca ÅŸi celelalte Mănăstiri vor cunoaÅŸte o perioadă înfloritoare în sens duhovnicesc, cultural ÅŸi mai puÅ£in material".
Intr-un Anuar, editat în 1909, se precizează că în Parohia BrâteÅŸti. comuna Brăteanu. cu bisenca parohială „Tăierea Capului Sf. loan Botezătorul" era paroh preoiul Gheorghiu Vasile, născut 1826. absolvent de Seminar Inferior. El rusesc numit aici la 1 iunie 1851 ÅŸi avea ca biserică filială pe cea cu hramul ,.Sf. loan Botezătorul" din cătunul izvor. Această parohie are 612 familii cu 1649 de suflete." Biserica parohială e de lemn ÅŸi s-a clădit în perioada 1802 -l 805. Biserica filială e de lemn ÅŸi s-a făcut prin anii 1835- 1837.
In lucrarea „Glasul evlaviei străbune", a Arhimandritului Dionisie UdiÅŸteanu. apărută in 2005 în Editura „MuÅŸatinii" din Suceava, scrie: „Nicodim Monahul a dăruit Mănăstirii Secu partea sa de avere. satul BrâteÅŸti din Roman, pentru sufletul mamei lui, MărecuÅ£a. fiind zestrcle ei" (extras din N. iorga. istoria Bisericii RomâneÅŸti, BucureÅŸti 1928).
In Anuarul Eparhiei Romanului din 1936, găsim informaÅ£ii legate de Biserica de la BrâteÅŸti ÅŸi BrâreaiHl, când era preot paroh V. pascal. Bisenca avea 12 j ha pentru uz personal ÅŸi 12.5 ha pentru arendare. In sat existau 240 de familii cu 934 de suflete (in 2006 erau 475 de familii). In aceeaÅŸi lucrare se menÅ£ionează că P.S. Episcop Lucian Triteanu, secondat de P.S. Arhiereu Marion Băcâoanu conduce Eparhia eu ajutorul Adunării Eparhiale. Consiliului Eparhial, Consistonului Spirirual ÅŸi a Organeloi de AdministraÅ£ie ÅŸi Control. Din „Adunarea Eparhială" 1932 - 1938, alcătuită din 60 de persoane, făcea parte ÅŸi învăţătorul Plafon Constantin din AvereÅŸti. în rândul membrilor mireni. Ca să ne gândim de ce oresiigiu se bucura învăţătorul din AvereÅŸti, menÅ£ionam componenÅ£a celor 40 membrii mireni: rrc'Å£.mliutele Camerei DeputaÅ£ilor (Săveami Nicolae), Proprietar-fost Ministru (Manolcscu I. Strung;]). 2 avocaÅ£i - senatori, 4 avocaÅ£i - deputaÅ£i. 2 proprietari -deputaÅ£i (unul era Nicolae Tăutu de la Roman). un avocat-fost Ministru, Primarul Bacăului |lol avocat), un profesor- prefect, un avocat -fost prefect, 4 profesori, dintre care unul universitar, alÅ£i 4 proprietari (între care ÅŸi Fluor Eiruban de la PânceÅŸti -iornan), alÅ£i 7 avocaÅ£i, un fost prefect, un medic, un farmacist, 2 doctori, un doctor veiennar. 2 agricultori, 2 pensionari ÅŸi învăţătorul Platon Constantin.
Parohiile erau clasificare în 3 grupe: urbane, rurale (bugetare) ÅŸi rurale (extrabugetare). Dintre parohiile rurale (bugetare) făcea parte ÅŸi parohia AvereÅŸtii de Sus.
Demne de remarcat în epocă erau ÅŸi Cercurile culturale preoÅ£eÅŸti, care se justificau astfel: „în scopul intensificării activităţii pastorale, pentru luminarea poporului ÅŸi zidirea lui religioasă - morală, pentru a contribui la promovarea culturii ÅŸi vieÅ£ii creÅŸtine, precum ÅŸi în interesul pregătirii spirituale a preoÅ£ilor, de a-ÅŸi împrospăta cunoÅŸtinÅ£ele câÅŸtigate în ÅŸcolile teologice, de a se desăvârÅŸi in îndeplinirea diferitelor obligaÅ£ii bisericeÅŸti conform tipicului, de a se cultiva ÅŸi întări legătura dragostei ÅŸi a colegialităţii ÅŸi de a se emula în lucrul Domnului, s-au înfiinÅ£at în Eparhia Romanului 51 cercuri culturale" în general ÅŸedinÅ£ele Cercului care se Å£in o dată pe an, în fiecare parohie se destăşoarâ astfel: dumneata la biserica respectivă, arc loc slujba, în sobor, cu predică, participând toÅ£i preoÅ£ii cercului, auioniaiile, ÅŸcolife ÅŸi credincioÅŸii; apoi o ÅŸedinÅ£a intimă, la casa parohială, unde se dezvoltă un subiect dat din vreme, iar după masă, are loc o ÅŸedinţă publică, cu participarea sătenilor, la care, pe lângă o serbare ocazională se rosteÅŸte de către un membru al cercului, o conferinţă de interes moral - obÅŸtesc. în cadrul Protopopiatului din CircumscripÅ£ia I Roman erau 6 Cercuri culturale: Roman. AvereÅŸti, BăceÅŸti, DămieneÅŸti, PorceÅŸti ÅŸi TrifeÅŸti, Cercul de la AvereÅŸti era alcătuit din 6 parohii: AvereÅŸtii de Sus, AvereÅŸtii de Jos, BăluÅŸeÅŸti, BrăteÅŸti, Cotu - VameÅŸ ÅŸi IcuÅŸeÅŸti, având ca PreÅŸedinte pe P.C. leonom V. Pascal de la Biserica din BrăteÅŸti, iar ca Misionar pe P.C. Iconom I. Bcleni din IcuÅŸeÅŸti. In acel an în UrăleÅŸti erau 240 de enoriaÅŸi practicanÅ£i ai religiei cu 288 suflete ÅŸi aveau o biserică parohială. Cei din AvereÅŸtii de Sus aveau 934 de enoriaÅŸi cu 1186 suflete ÅŸi O biserică parohială, iar Biserica AvereÅŸtii de Jos avea 300 enoriaÅŸi cu 1500 suflete, o biserică parohială ÅŸi una filială.
Printre parohiile extrabugetare trecute în buget pe ziua de 1 martie 1937, figura ÅŸi AvereÅŸtii de Jos, unde era paroh Evmcnie Moraru.
Din informaÅ£iile noastre. în ultimul secol la biserica din Ion Creangă au fost parohi: PreoÅ£ii Pascal Vasile. Aanei Dumitru, Năstase Theodor, Cârlan Constantin, Buda Mihail. Dintre dascăli. amintim pe Cotianu Trifan, Birtoc ÅŸi Enea Neculai iar cei actuali sunt PetroÅŸanu Luca ÅŸi Cnsunov Neculai. Ca epitropi GhiuÅ£l Coman. Mrron Joan, Huci Minuţă ÅŸi actualul epitrop Cojocarul Neculai. fratele fostei siareÅ£e de la Mănăstirea SuceviÅ£a. Adriana Cojocariu, in satul ion Creangă sunt amplasate ÅŸi 4 troiÅ£e:
-a veteranilor din al II-lea Război Mondial ÅŸi una din primul Război Mondial - mutată în curtea bisericii.
-una la intrarea în sat, iăcută de Primărie ÅŸi cu acordul Prefecturii MeamÅ£. -
-una pe Capul Dealului, la Aiacoboaiei Gheorghe (chiar el a lucrat-o).
Preotul Aanei Dumitru, a avut un frate Ion, căsătorit cu fata preotului Pascal, Emestina. Ei au avut un băiat Puiu. care a rupt. din clasă, tabloul lui Gheorghe Gheorghiu - Dej, pe când era elev la Liceul „Roman-Vodă"; acesta a fost condamnat !a 8 ani închisoare, ca deÅ£inut politic, pe care i-a executai în întregime. Preotul Aanei Dumitru a activat în satul Ion Creangă în perioada 1946 - 1971. El a ajuns ÅŸi protopop. S-a născut în Galbeni (corn. FilipeÅŸti, jud. Bacău). A absolvit Facultatea de Teologie din CernăuÅ£i. A funcÅ£ionat ÅŸi ca secretai la Liceul ,,Roman-Vodă" ÅŸi într-o anumită penoadă ca preot în satul Balanu - BălÅ£i (Republica Moldova). După ce a plecat din Ion Creangă, a fost preot la Roman la parohia din cimitir ÅŸi apoi protopop de Roman. Preotul Aanei Dumitru a avut 3 copii - două fete ÅŸi un băiat. SoÅ£ia sa Ileana a decedat în 1992.
Preotul Nastase Teodor a fost preot la Ion Creangă între 1971-1986; Preotul Cîrlan Constantin intre 1986 - 1994 ÅŸi din 1994 este preotul Buda Mihail.
căruia s-a desfăşurat RevoluÅ£ia din Decembrie 1989 ÅŸi până în actualul an ÅŸcolar 2006/2007
rezultă următoarele
- anul şcolar cu cei mai mulţi elevi 773, a fost 1989/1990 şi cu cei mai puţini, 611, a fost 1994/1995;
- ÅŸcoala cu cei mai mulÅ£i elevi (între 309 în 1991/1992 ÅŸi 457 în 2002/2003) a fost cea de la centrul de comună. Ion Creanga, urmată de ÅŸcolile AvereÅŸti (91 elevi în anii ÅŸcolari 1992/1993 ÅŸi 1993/1994 - 120 în 1989/1990), Stejaru (81 in 1996/1997-111 1999/2000), Recea (38 în ultimii 2 ani ÅŸcolari-lll în 2000/2001). Izvor (7 în 2002/2003-27 în 1996/1997). SituaÅ£ia cea mai complicată o întâlnim la Muncel unde ÅŸcoala a funciionat numai în 7 ani ÅŸcolari dintre cei luaÅ£i în studiu ÅŸi atunci cu învăţământ simultan, cu câte numai 4-6 elevi în perioada 1990-1997, după care ÅŸcoala a dispărut.
- din însumarea numărului de elevi înscriÅŸi în cei 18 ani ÅŸcolari (1989/1990-2006/2007). rezultă o cifră de 12.207, care duc la o medie anuală de peste 677 elevi;
â– începând cu anul ÅŸcolar 2002/2003 a dispărut gimnaziul de la ÅŸcoala Recea. Numărul de clase ÅŸi elevi pe sale se prezenta astfel în 2005:
Salul Clasele !-IV Clasele V - VIU Clasele Anul 11 Total
Din această evidenţă, pe clase ÅŸi ani ÅŸcolari, deducem câ :
- pe clase cei mai puÅ£ini ÅŸi cei mai mulÅ£i elevi au fost: la clasa I-a (58 în 2004 /2005- 110 în 1995/1996); clasa a tt-a (54 în 2005/2006 - 117 în 1997/1908); clasa a 111-a (52 în 1991/1992 - 99 in 1998/1999); clasa a IV-a (49 în 1993/1994 - 101 în 1999/2000); clasa a V-'a (53 în 1994/1995 - 105 în 2000/2001); clasa a Vl-a (53 în 1995/1996 - 88 în 2001/2002); clasa a Vil-a (52 în 1996/1997 - 103 în 2000/2001); clasa a VIII -a (50 în 1997/1998 - 103 în 1989/1990); clasa a IX-a (11 în 1993/1994 - 42 în 1989/1990 si doi am ÅŸcolari fără elevi: 1997/1998 ÅŸi 1998/1999); clasa a X-a (12 în 1991/1992 ÅŸi 1992/1993 - 47 în 1989/1990);
- pe ani ÅŸcolari cei mai mulÅ£i elevi au fost în 1989 /1990, 773 ÅŸi cei mai puÅ£ini în 1991/1992, 605;
- pierderile pe parcursul claselor l - VIU , 143, sunt sub procentul de 10 %;
- faptul că permanent pe perioada celor 18 ani trecuţi de la Revoluţia din Decembrie 1989. efectivul de elevi ai Comunei ton Creangă s-a situat peste cifra de 600 arată că la nivel judeţean, populaţia şcolară, in plan numeric, se situează printre comunele de mijloc;
- concluziile pentru clasele IX - X sunt riscante, deoarece mulÅ£i absolvenÅ£i ai claselor a VIH-a au fost admiÅŸi (cuprinÅŸi) în ÅŸcoli de nivel superior din oraÅŸe ÅŸi în comună au fost ÅŸcolarizaÅ£i doar majoritatea celor care nu au plecai din localitate;
cu anumite intermitenţe (vezi graficul de mai sus) clasele a IX-a şi a X-a au existat numai la şcoala din Ion Creangă.
în continuare vom prezenta diferite situaÅ£ii din activitatea ÅŸcolilor din comună ÅŸi aÅŸa după cum este logic, vom începe cu Åžcoala coordonatoare lori Creangă, având ca Director coordonator doamna profesoară Elena Prichici.
Din consiliul de administraÅ£ie al ÅŸcolii, alături de doamna profesoara Elena Prichici - preÅŸedinte în actualul an ÅŸcolar 2006/2007. mai fac parte; Chiriac Vaieria, Blanaru Daniela, Arsine Ana, iosub Elena, Tizu Mirela, Prichici Petrică. Niţă Miriada ÅŸi Dascălu îvîiaai. Consiliul de administraÅ£ie, ca grad de subordonare, se află în faÅ£a Consiliului profesoral. Inspectoratului ÅŸcolar judeÅ£ean NeamÅ£ 51 Ministerul -EducaÅ£iei ÅŸi Cercetării, iar în planul colaborării este cu Casa corpului didactic ÅŸi cu comunitatea locală (Consiliul Local, Primăria, Biserica, Dispensar, PoliÅ£ie, PărinÅ£i),
în ÅŸcoala Ion Creangă îÅŸi desfăşoară activitatea următoarele cadre didactice: Prichici Elena. -jikici Mugdâ, Blanaru Daniela, lomlă Tatiana. Oâlcă Ecatenna. PleÅŸca Ana, CărpuÅŸor Viorica. Arsine Ana. losub Elena, lamandei Nicoleta, lamandei Mihaela, Horciu Angela, Popescu Rodica, Dâncă Minodora. Brânză Åžtefan, Chiriac Vaieria, Hrestic Coca, TamaÅŸ Ana, Cujbâ Neculai, Rusu Cornelia, Å¢intă Alexandru, CreÅ£uleseu Bogdan, Ardeleanu Verona, Simiuc Doinita. Bighiu Mitică, Uncrop Măria, Puiu Gheorghe, MarÅ£ loan, Tizu Mirela . Palade Adriana, PăuleÅ£ Irina - Măria.
În cadrul Comisiilor metodice au fost numiÅ£i următorii responsabili'. Blanaru Damcla (la aducătoare), Arsâne Ana (la învăţători). Popcscu Rodica (la limbă ÅŸi comunicare), Prichici Elena Există ÅŸi Consiliul Reprezentativ al părinÅ£ilor alcătuit din 16 persoane, care are ca preÅŸedinte pe Niţă Mihaela, vicepreÅŸedinte pe Conduiat Liliana ÅŸi casier Crăciun Mihaela. S-a alcătuit ÅŸi un Consiliu al elevilor, având reprezentanÅ£i ai tuturor claselor din ÅŸcoală. în ÅŸcoală funcÅ£ionează un număr de 24 elase: 5 la preÅŸcotari, 9 la primar, X gimnazial ÅŸi 2 SAM. încadrarea ÅŸcolii, la învăţământul preÅŸcolar, la gnipa mică, este educatoarea Oâlcă Ecaterma, la grupa mijlocie Antoce Magda. la grupa marc loniÅ£â Tatiana ÅŸi la grupa pregătitoare Blanaru Daniela, iar la grădiniÅ£a Recea, Tizu Mirela.
La învăţământul primar : la clasele 1-a - lamandei Mihaela ÅŸt Horciu Angela, la clasele a Il-a. PleÅŸea Ana ÅŸi CărpuÅŸor Viorica, la clasa a Ul-a Aisâne Ana, la clasele a IV-a- losob Elena ÅŸi lamandei Nicoleta. La ÅŸcoala Recea, la clasele I-a ÅŸi a 111-a - PăuleÅ£ Irina, iar la clasele a U-a ÅŸi a IV-a vPalade Adriana.
Ca dinginÅ£i la învăţământul gimnazial sunt: la clasele a V-a - Uncrop Măria ÅŸi Popescu Rodica, !a dusele a Vf-a - Rusu Cornelia ÅŸi Ardeleanu Verona, la clasele a VII- a Simiuc Doinita ÅŸi TamaÅŸ Ana, la clasele a Vili- a Cujbă 'Neculai ÅŸi Chtnac Valeria. La SAM. la clasa a LX-a, Å¢intă Alexandru ÅŸi la a X-a Putu Gheorghe. S-au creat mai multe Comisii pe probleme, care au următorii responsabili:
Comisia educativă şi activităţi extracurriculare - Chiriac Valeria
Comisia de înscriere - Hululei Măria
- Comisia pentru educaţie rutieră - Pleşca Ana
- Comisia pentru verificarea şi avizarea dosarelor de bursă - Prichici Elena
- Comisia responsabilă cu manualele alternative - lamandei Nicoleta
- Comisia responsabilă cu perfecţionarea - losub Elena
- Comisia pentru inspecţie, inventariere, casare şi păstrarea arhivei - Hululei Măria
- Comisia de omarea ÅŸcolu -Popescu Rodica
Comisia pentru prevenirea abandonului Åžcolar - Cujbă Neculai Comisia pentru întocmirea orarului - Uncrop Măria
- Comandamentul pentru intervenÅ£ii în situaÅ£ii de calamitate - Prichici Elena
- o Comisia pentru Tgpararea şi recondiponarea materialului didactic - Ţintă Alexandru
- Comisia de Protecţia Muncii, P.S.l. şi protecţie civilă - Puiu Gheorghe
- Comisia pentru verificarea documentelor ÅŸcolare - Arsîne Ana Comisia de consiliere ÅŸi orientare ÅŸcolară (diriginÅ£ilor) - Chiriac Valeria
- Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii - Prichici Perrică Comisia pentru educaţie sanitară - Rusu Cornelia
- Comisia pentru întocmirea proiectelor din ÅŸcoală - Prichici Petricâ.
Referitor la profesorii ÅŸcolii, menÅ£ionăm că doamna Popescu Rodica are în catedră limba română ÅŸi limba latină la fel ca ÅŸi doamna Dâncâ Minodora; doamna TamaÅŸ Ana - limba engleză: domna Hristic (.'oca - limba franceză, doamna Chiriac Valeria - matematică ÅŸi fizică; domnul Br.niij Åžtefan - matematică: domnul Cujbă Neculai - chimie ÅŸi fizică; doamna Rusu Cornelia - biologic: Domnul Å¢intă Alexandru ,- istorie ÅŸi cultura civică; doamna Ardeleanu Vetona - geografie; domnul Bighiu Mitică - religie; doamna Simiuc Doinita - muzică ÅŸi desen; domnul CreÅ£ulescu Bogdan ÅŸi Popa