Economia

ECONOMIA

Ocupaţia de bază a locuitorilor acestei comune a fost din totdeauna agricultura {cultura plantelor şi creşterea animalelor), la care s-au mai adăugat silvicultura (datorită suprafeţelor întinse ocupate cu păduri), meşteşugurile, comerţul şi transportul. Atât în perioada cât agricultura a fost proprietare privată cât şi după ce a devenit proprietate socialistă - întovărăşiri şi G.A.C.-uri devenite Tnai apoi C.A.P.-uri, nu ne-am propus să le analizăm în detaliu, ci doar secvenţial. în funcţie de informaţiile pe care le-am obţinut şi în condiţiile în care o mare parte din arhiva perioadei postbelice şi până Ia revoluţia din decembrie 1989 a fost distrusă de oameni incompetenţi care au folosit-o, în mare parte a ei, drept combustibil pentru foc. în această conjunctură ne vom folosi şi de mărturiile sense ale unor oameni lucizi, cu raportări la diferite perioade, aşa după cum vor constata cititori: noştri. In acest context, constatăm din Planul de delimitare a pământurilor date noilor împroprietăriţi IE 1879 pe baza Legii rurale, pe moşia Statului Brătesti, unde s-a înfiinţat noua comună Brăteanu. Există o schiţă cu loturi în formă geometrică dreptunghiulară aflate paralel cu calea judeţeană Roman - Bârlad şi drumul mare la Izvorul şi dincolo de ele există partea rămasă statului. S-au dat arunci 234 ha şi 57 ari, distribuite astfel: 32 ha şi 7 ari în sat; 89 ha şi 85 ari arătură; 90 ha şi 3 ari imaş; 15 ha şi IC ari necultivat; 7 ha şi 47 ari drumuri.
Între proprietari se mai făceau vânzări - cumpărări de pământuri şi în acest context, pentm mândria lor, mi s-a părut demn de relevat un „Act de veşnică vânzare" întocmit la Roman, la 15 februarie 1914 şi care avea următorul conţinut: „Subsemnata Măria Sava Antoni, majoră, domiciliată In oraşul Roman, declar că am vândut de veci domnului Costache Grumeza din comuna Avereşti judeţul Roman, întinderea de 20 prăjini sau 35 arii 8 centiari pământ râzeşesc, mladă de pădure situa: pe teritoriul comunei Avereşti, judeţul Roman la locul numit „Doniccasca", proprietatea mea prin moştenire de la defunctul meu tată Sava Antoni şi megieşit la răsări! cu moştenitorii lui Neculai Mitm. la apus cu Vasile Sandu, la nord cu Dumitru Năstase şi la sud cu Dumitru Antobi. Preţul convenit între noi de două sute lei l-am primit deplin de la cumpărător acum la facerea actului când şi eu i-am da: locul în stăpânire liber de sarcini Subsemnatul Constantin Grumeza am cumpărat locul descris mei sus, l-am primit în stăpânire şi am numărat vânzătoarei întreg preţul de 200 lei" (n.n. urmează semnăturile celor două părţi din care una. vânzătoarea, nu ştie carte).
Un eveniment, cu rezonanţă economică remarcabilă, s-a produs în satul Stejaru acolo unde, în anuJ 1938, s-a constituit o Obşte sătească în care rolul cel mai important 1-a avut preotul Evmecie Moraru, Obşte prin care s-au cumpărat mari suprafeţe de pământ şi pădure de la boierii care avea proprietăţi în această zonă. Astfel au fost cumpărate aproape 85 ha şi distribuite oamenilor.
La 10 februarie 1949, Primăriile Averesti şi Ion Creangă, la cererea Ministrului de Interne,
prin Pretura Băceşti. comunică următoarele situaţii referitoare la terenurile existente, categorii de
folosinţă, suprafeţe şi valoarea in lei noi stabilizaţi :
a). Pentru comuna Averesti {care mai cuprindea şi satele Avereştii de Jos şi Izvor) :
- 1. Teren arabil 20 ha şi 4200 m.p. 204.200
- 2. Fdneţc şi islazuri 113 ha şi 8520 m.p. 563.260 -3. Terenuri clădite 2148 m.p. 12.856
- 4. Terenuri ocupate de alte construcţii decât clădirile 4 ha şi 7400 m.p, 23.700
- 5. Terenuri necultivabile 3000 m.p. 1.500
Total 139 ha şi 3120 m.p. 805.548
b)-Pentru comuna Ion Creangă ( care includea şi Recea şi Cotu lui Bălan ):
-1. Teren arabil 37 ha şi 8721 m.p. 1.287.65]
-2, Fâneţeşi islazuri 99 ha şi 8360 m.p. 1.687.011
-3. Păduri 45 ha 146.950
-4. Terenuri clădite şi virane 1279 m.p- 7.674
- 5. Terenuri ocupate de
alîe construcţii decât clădirile 3 ha şi 1224 m.p. 205.184
- 6. Terenuri necultivabile 19 ha II 8.000
loial 203 ha 3.452.470
Din analiza acestor situaţii se pot trage următoarele concluzii; - Sirarafeţeleceior două comune Averesti ( 139 ha şi 3120 m.p.) şi Ion Creangă (203 ha ) arată că Ion Creangă avea o suprafaţa cu o treime mai mare decât Avereştii şi. la fel, valoarea în lei stabilizaţi de; 3,452.470 fată de numai 805.548 era de peste 4 ori mai mare.

Fişa sintetică :

-suprafata totala:........................................................... 7.491 ha
-suprafata locuibila:....................................................... - .459 ha
-numar gospodarii:....................................................... -2.219 ha
-lungimea ulitelor:........................................................ - 7.442 km
-populatia totala:......................................................... - 5.633 persoane
-total salariati: ............................................................ - 2.750 persoane
-total someri:............................................................... - 3.475 persoane
-suprafata agricola:....................................................... - 4.619 ha
-paduri:....................................................................... - 2.413 ha
-suprafata arabila:........................................................ - 3.453 ha
-pasuni:....................................................................... - 7.902 ha
-faneata:...................................................................... - 7478 ha

Inapoi

Vezi galerie foto

Vezi carte de oaspeţi

Alegeti
anotimpul

Economia

Primăria

Consiliul Local

Proiecte şi investiţii

Comuna Ion Creangă

Informaţii utile

Informare cetăţeni

Strategia Comunei Ion Creanga

S.V.S.U

Alegeti anotimpul

Economia

Primăria

Consiliul Local

Proiecte şi investiţii

Comuna Ion Creangă

Informaţii utile

Informare cetăţeni

Strategia Comunei Ion Creanga

S.V.S.U

Alegeti
anotimpul